Mi s-a intamplat ceva asa de ciudat astazi cand ma intorceam de la o intalnire cu o prietena. Fiind iarna se intuneca devreme, cateodata farurile masinilor sunt atat de puternice incat nu mai vezi nimic cateva clipe, dar de data asta vedeam bine… parea atat de real… Era un barbat care traversa strada. Venea spre mine. Mi-a stat inima in loc cateva momente. Semana atat de tare cu cineva care nu mai este langa mine. Nu avea cum sa fie el… parea atat de real… Incetinisem. Am inchis ochii, am tras aer in piept si l-am privit din nou cand a trecut pe langa mine. Evident ca nu era el. Doar semana. A plecat prea departe. Mi-am continuat drumul. Nu mai era mult pana acasa. Golul din stomac il am si acum cand imi amintesc, dar o sa-mi treaca… cel din inima ramane… A fost atat de real.
“Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ai dori sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.”
citind, am simtit tocmai si eu emotiile….
e super faza cu scoaterea din vis. imi place sa ma gandesc ca ar fi posibil…
Aceleasi sentimente ma mai bantuie si pe mine din cand in cand. Imi pare rau pt ce ti s-a intamplat!